NU Drogurilor
Home Umor Muzica Link-uri Educatie
Copilul meu nu consuma droguri

Adolescenta

Desi sunteti aproape sigur ca fiul, fiica dumneavoastra nu consuma droguri, nu aveti certitudinea ca, īntr-o zi, nu s-ar putea īntāmpla acest lucru. Pentru ca adolescenta este vārsta la care se īnregistreaza cele mai multe debuturi īn consumul de droguri ilicite, pentru ca exista situatii de risc la care copilul dumneavoastra se expune zi de zi, va oferim acest capitol, cu speranta ca veti gasi raspunsuri la multe din īntrebarile care va framānta. De asemenea, speram ca va va ajuta sa adoptati un comportament preventiv, astfel īncāt sa nu existe acest pericol pentru copilul dumneavoastra.

De ce ADOLESCENTA este vārsta la care se īnregistraza cele mai multe debuturi īn consumul de droguri?
Pentru ca:

1. īn perioada adolescentei tinerii au mai multa īncredere īn:
Parinti
Profesori
Grupul de prieteni

Adolescenta este perioada de vārsta cānd tānarul īncepe sa se īnstraineze de parintii lui, cānd nu mai este asa apropiat de ei ca īn copilarie. Aceasta īndepartare de parinti este necesara pentru a construi un fel de spatiu psihologic numai al lui, spatiu care sa-l ajute sa se cunoasca si sa se īnteleaga mai bine. Profesorul īsi pierde atributul de persoana care le stie pe toate si este vazut īn mod real: ca avānd calitati si defecte. Uneori, īnsa, defectele sunt usor exagerate, din aceeasi dorinta a adolescentului de a se detasa de lumea celor mari, precum si datorita intransigentei specifice adolescentilor. Profesorii, ca si parintii construiesc acum o lume aparte, de care adolescentii īncearca sa se detaseze pentru a se cunoaste mai bine. Creditul profesorilor acordat tānarului nu mai este asa de mare ca pāna acum.
Daca se īndeparteaza de lumea adultilor, adolescentul se apropie īn schimb de cei de aceeasi vārsta carora le acorda mai multa credibilitate deoarece traiesc experiente asemanatoare si comunicarea cu ei se realizeaza mai usor. Prietenii devin reperele si punctele de sprijin ale adolescentului.

2. Adolescentul mai īnclinat sa adopte:
Comportamente conformiste, acceptate social
Comportamente neconformiste, care īncalca normele si valorile sociale

Adolescentul, īn dorinta de a se cunoaste pe sine adopta cāt mai multe comportamente. El este dornic sa īncerce cāt mai multe, sa traiasca experiente cāt mai variate si inedite. Experientele de limita, situate cumva la granita celor īncurajate de societate, sunt foarte tentante pentru adolescent, pentru ca īl ajuta sa-si testeze mai bine limitele. Asa ca, adolescentul va īncerca sau va fi tentat sa conduca o masina sub influenta alcoolului, sa se īmbrace cāt mai nonconformist astfel īncāt sa atraga atentia celorlati, sa riposteze obraznic la mānia adultilor, sa guste din cāt mai multe lucruri interzise pāna atunci, īncercarea limitelor personale poate varia foarte mult de la un individ la altul, īntre aceste limite ramāne totusi tendinta, prezenta la majoritatea adolescentilor, de a īncerca, de a gusta din fructul oprit.

3. Adolescenta este o perioada:
īn care tinerii stiu foarte bine cine sunt, care sunt valorile lor, ce este bine si ce e rau
De confuzie valorica

E. Erikson considera adolescenta drept o perioada de cautare a identitatii de sine. Acum principala īntrebare care se iveste īn mintea adolescentului este: "Cine sunt eu?". Acesta nu stie foarte exact cine este el, care sunt scopurile si principiile sale īn viata. El cauta raspunsuri la toate aceste īntrebari. Fiind o perioada de cautare, de experimentare, este normala o oarecare confuzie fata de propria persoana, de valorile si idealul propriu despre viata.

4. īn deciziile sale, adolescentul este influentat mai mult de:
Familie Profesori
Persoane vārstnice
Grupul de prieteni

Pe parcursul vietii, omul, īn procesul luarii deciziilor personale este supus mai multor presiuni: din partea familiei, a prietenilor, a persoanelor cu autoritate (profesori, sefi, persoane mai vārstnice). Persoana adulta ia propriile decizii tinānd cont īn primul rānd de interesele sale care, uneori, pot coincide cu dorintele familiei sau ale prietenilor, iar alteori pot sa nu coincida. Adolescentul, fiind foarte nesigur de ceea ce este el si ceea ce vrea de la viata, este mai sugestibil fata de ceilalti, dar nu fata de toti, ci mai ales fata de cei din grupul de prieteni. Aceasta pentru ca se creeaza un fel de sentiment de generatie, bazat pe ideea ca esti īnteles mai bine de cei care trec prin aceleasi experiente ca si tine.
"Profesorii, persoanele vārstnice, parintii au trecut prin aceleasi experiente, dar demult, iar acum nu mai pot sa īnteleaga exact ceea ce se īntāmpla cu mine" - īsi spun adolescentii. Ei considera persoanele adulte ca fiind usor conservatoare si rigide si creeaza un fel de front comun cu cei de aceeasi vārsta īmpotriva generatiilor adulte. De aceea adolescentul este mai influentat de parerile celor de aceeasi vārsta, de grupul de prieteni decāt de familie, profesori sau persoane vārstnice.

5. Majoritatea adolescentilor vor:
Sa fie īn siguranta, protejati
Sa traiasca emotii noi, intense

Dorinta de a experimenta emotii noi se integreaza īn dorinta mai generala a adolescentului de a trai ceea ce nu a mai trait pāna atunci, de a face ceea ce nu a mai facut pāna la acea vārsta.
Desi toti oamenii vor sa fie īn siguranta si protejati, atunci cānd se pun īn balanta cele doua: trairea unei emotii mai neobisnuite, mai inedite dar īntr-o situatie mai nesigura si siguranta personala, adolescentii minimalizeaza nesiguranta situatiei si aleg experienta inedita, datatoare de o emotie noua, intensa. (Ex. adolescentul nu se gāndeste prea mult la riscurile de a conduce o masina, neavānd permis de conducere si fiind si putin ametit, ci īsi imagineaza mai ales bucuria de a fi la volan, conducānd cu o viteza considerabila īn prezenta prietenilor sai). Evident, exista si adolescenti precauti asa cum exista adolescenti care sunt foarte dornici de a experimenta situatii riscante. Este cert, īnsa, ca dorinta de a trai intens asociata cu minimalizarea riscurilor situatiilor periculoase, apare mai pregnant la aceasta vārsta. Aceasta īsi va reduce din amplitudine īn tinerete si īn perioada adulta, ca apoi, la batrānete, sa existe situatia inversa de precautie maxima.

6. Adolescenta este o perioada īn care:
Comportamentul adolescentului poate fi usor prevazut din reactiile anterioare
Se īncearca tot felul de comportamente, chiar si comportamente straine de propria personalitate, cu scopul cunosterii de sine

Datorita dorintei de a experimenta o gama cāt mai larga de comportamente, este mai greu de prevazut ceea ce va face un adolescent īntr-o anumita situatie. Un anumit grad de previzibilitate exista, dar este mai mic decāt īn cazul unui adult. De aceea este greu sa garantam ca un adolescent se va comporta īntr-un anumit fel, īntr-o anumita situatie. Exista prea multa dorinta din partea acestuia de a trai ceea ce este nou si de a-si testa limitele personale. De aceea este dificil sa stabilim cu exactitate cum se va comporta un adolescent īntr-o anumita situatie. Este ceea ce ne face sa afirmam ca nu avem garantii absolute īn ceea ce priveste decizia unui adolescent de a nu consuma droguri īntr-o situatie data, chiar daca el cunoaste care sunt riscurile consumului de droguri.

7. Majoritatea adolescentilor se caracterizeaza prin:
Chibzuinta, se gāndesc mult īnainte de a lua o decizie
Reactii rapide, ei nu se gāndesc prea mult la consecinte

Adolescentii nu stau prea mult sa se gāndeasca īnainte de a īntreprinde ceva, mai ales daca si parintii lor au facut acelasi lucru, īn adolescenta se actioneaza mult. Chiar daca adolescentii īsi pun si ei multe īntrebari, tin jurnale intime, se īnchid īn camera lor sa asculte muzica si sa se gāndeasca, o fac, de obicei, dupa ce au actionat.
Exista si adolescenti timizi, exista si adolescenti chibzuiti, īnsa, cei mai multi, sunt orientati spre actiune, spre a face rapid cāt mai multe lucruri.

8. Viata afectiva a adolescentilor este:
Relativ echilibrata
Adolescenta poate fi considerata vārsta maturitatii afective
Echilibrul afectiv este fragil

Fragilitatea afectiva a adolescentilor tine de transformarile care au loc acum, la aceasta vārsta, īn organismul lor se petrec schimbari majore, īncepānd de la modificarile īn greutate si īnaltime pāna la intrarea īn functiune a glandelor sexuale.
Adolescentii, ca fizic si viata psihica, se transforma la fel cum si societatea īsi schimba optica fata de ei: nu-i mai considera copii, dar nici adulti. Aceasta situatie īi bulverseaza: vom avea treceri rapide de la bucurie la tristete, de la euforie la deprimare. Adolescentului īi trebuie un timp pāna cānd se va obisnui cu sine, se va cunoaste si se va accepta. Este nevoie de o perioada de acomodare cu noul statut - acela de a nu mai fi copil, ci un tānar care īn curānd va deveni adult. Nu numai ca persoana lui este o sursa de īntrebari majore, este un izvor de nou, dar si comportamentul sau, īn cautarea unor situatii cāt mai diverse este generator de nou. Asa ca rezultatul acestora nu poate fi decāt o succesiune de emotii care nu au o stabilitate mare, care bulverseaza adolescentul si ne determina pe noi sa afirmam ca adolescenta este o perioada īn care echilibrul afectiv este mai fragil.

9. Adolescenta este o perioada īn care copilul:
Este foarte preocupat de pericolele care exista si de care este bine sa se fereasca
Crede ca tot ceea ce este rau nu īl poate atinge

Cānd omul este tānar se considera invulnerabil. Durerea, boala sunt aspecte ale vietii, dar ele sunt privite ca fiind departate, ca neputāndu-1 atinge. De aceea tinerii, ignorānd pericolele mai mult decāt adultii si vārstnicii, sunt mai curajosi īn a aborda necunoscutul si experientele cu pericol crescut, dar si mai inconstienti.
Adolescentul, desi poate cunoaste pericolul la care se expune consumānd droguri, poate sa-1 ignore īn virtutea celor spuse mai sus. Cei mai multi īsi spun īn sinea lor: "Daca trag o data nu o sa mi se īntāmple nimic". Ei nu iau īn considerare riscul instalarii dependentei fizice si psihice.

CONCLUZIE:

Adolescenta este o perioada de confuzie valorica īn care adolescentul adopta cu usurinta comportamente nonconformiste, de multe ori la sugestiile prietenilor; parintii au o autoritate mai scazuta īn fata lor. Adolescentii sunt foarte dornici sa īncerce senzatii noi si de aceea īncalcarea normelor si valorilor sociale este de multe ori atractiva pentru ei. Toate aceste caracteristici cresc vulnerabilitatea adolescentilor fata de consumul de droguri.
Mai departe >>